Notiunea de "consumator" - cat de actuala este si cat de mult ne foloseste?

Bune intrebarile :D. Se pare ca si altii s-au gandit la ele. Am gasit in sensul asta un soi de studiu care arata modul in care evolueaza definitia termenului de "consumator" in statele UE.

[ link extern ]

E interesant de vazut, in acest sens, constatarea potrivit careia.

The lack of coherent definition in the Community legislation as well as in the national legal orders strengthens the role of the European Court of Justice’s jurisprudence, which adopted a narrow definition of a consumer as a natural person.

The European Court of Justice not only opposes broadening of a consumer notion beyond the circle of natural persons, but also with a special emphasize declines the possibility of granting protection envisaged in consumer law to the professionals being natural persons, even though the transactions they enter into rests beyond their business activities.

In rezumat, citatul de mai sus spune ca lipsa de coerenta in definirea, de catre legislatia comunitara, a ideii de consumator, intareste rolul Curtii Europene de Justitie care, prin practica sa judiciara, este chemata sa defineasca "consumatorul" in diferite ipostaze ale sale. Curtea Europeana de Justitie este insa extrem de clara in directia restrangerii ideii de consumator la conceptul de persoana fizica.

Chiar si americanii, prin legislatia lor extrem de stufoasa referitoare la protectia consumatorului, se refera la consumatori ca la persoane fizice. Extras din CONSUMER CREDIT PROTECTION ACT:

(h) The adjective "consumer", used with reference to a credit transaction, characterizes the transaction as one in which the party to whom credit is offered or extended is a natural person, and the money, property, or services which are the subject of the transaction are primarily for personal, family, or household purposes.

Cam asta se intampla deci peste tot in lume. Ar fi utila o schimbare?

Da. Din perspectiva puterii de negociere, sunt de acord ca lucrurile trebuie schimbate. In cazul contractelor de adeziune (stiu, sunt negociabile, dar nimeni nu le negociaza), mai ales, asa cum sunt majoritatea contractelor din zona telecom sau zona bancara, protectia ar trebui extinsa si catre persoanele juridice, a caror "inteligenta in afaceri" n-are nicio legatura cu imposibilitatea de a-ti impune punctul de vedere intr-un contract. Din aceasta perspectiva, sunt de acord ca multe dintre companii ar beneficia serios de pe urma protectiei consumatorului.

Din perspectiva intelegerii unui contract, consider insa ca o afacere are obligatia sa isi angajeze specialistii care sa ii permita sa inteleaga orice semneaza. Adica... faci afaceri cu pesti exotici? Ar fi bine sa gasesti niste specialisti care sa-ti construiasca un cadru adecvat pentru o astfel de afacere (contracte, cadru contabil, etc).

Revenind la consumatorii persoane fizice, am gasit un articol interesant pe un blog american:
[ link extern ] /

Se ofera acolo chiar si o solutie pentru cazul contractelor impuse de marii jucatori de pe piata (acele contracte de adeziune de care vorbeam mai sus) si care ia in calcul si asa-numita "Consumer Caution Clause" pe care americanii o pun in mai toate contractele:

“This is a legal contract. Do not sign this contract if you cannot read and understand the whole thing!”
Acesta este un contract. Nu il semna daca nu il poti citi sau daca nu il intelegi in intregime!

Alin Popescu a scris:

Din perspectiva intelegerii unui contract, consider insa ca o afacere are obligatia sa isi angajeze specialistii care sa ii permita sa inteleaga orice semneaza. Adica... faci afaceri cu pesti exotici? Ar fi bine sa gasesti niste specialisti care sa-ti construiasca un cadru adecvat pentru o astfel de afacere (contracte, cadru contabil, etc).

Ok, dar asta e oarecum inafara discutiei de mai sus, in sensul ca de telefon sau de un cont bancar are nevoie toata lumea, indiferent ca face sau nu afaceri cu telefoane sau conturi bancare... :)
Mie imi scapa sensul pentru care o clauza contractuala e abuziva doar in raport cu o persoana fizica, dar dintr-o data e ok daca contractul e semnat de o societate sau alt ne-consumator. Parerea mea e ca legea actuala (si la noi si aiurea) sufera de o deficienta majora in sensul asta si pleaca de la niste prezumtii care nu au suport practic. Legea era eminamente sociala, nu? Deci cred ca e cazul ca legea sa se aplece putin la situatia practica si sa vada daca nu cumva se cere o revizuire de proportii.

Legea era eminamente sociala, cred. Acum legea e aproape definitiv si irevocabil eminamente economica. Si asta are mai multe consecinte:
- circuitul juridic (ce misto suna in facultate sintagma asta) are nevoie sa fie "protejat". Si banii seriosi, in orice afacere mare, se fac in principiu din contracte cu alte companii, nu din contractele cu consumatorii. Nu generalizam, dar daca ne uitam la banci, lucrurile stau cam asa: Banc of America avea peste 70% din venituri asigurate din procese B2B.
- unele dintre lucrurile pe care le impune legislatia clasica privind protectia consumatorului sunt aplicabile si persoanelor juridice. Garantia la produse, spre exemplu, este aplicabila si persoanelor juridice, nu?

Alin Popescu a scris:

Garantia la produse, spre exemplu, este aplicabila si persoanelor juridice, nu?

Sa stii ca nu prin lege, pentru ca legea 449/2003 privind privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora se aplica (cum altfel) tot consumatorilor :). E doar o uzanta comerciala faptul ca vanzatorii si producatorii ofera aceleasi garantii si ne-consumatorilor...

Bineinteles, se aplica tuturor garantia pentru lucrul vandut prevazuta de codul civil, dar asta e alta poveste.

Buna seara,
Adreea Lisievici a scris:

Mie imi scapa sensul pentru care o clauza contractuala e abuziva doar in raport cu o persoana fizica, dar dintr-o data e ok daca contractul e semnat de o societate sau alt ne-consumator. Parerea mea e ca legea actuala (si la noi si aiurea) sufera de o deficienta majora in sensul asta si pleaca de la niste prezumtii care nu au suport practic. Legea era eminamente sociala, nu? Deci cred ca e cazul ca legea sa se aplece putin la situatia practica si sa vada daca nu cumva se cere o revizuire de proportii.

1. Da, Andreea, =D> legea este eminamente sociala pentru ca obiectul de protectie il formeaza relatiile sociale, nu individul in sine. Persoana este individul in relatie sociala si numai in aceasta masura formeaza obiectul de protectie. Protejand persoana (persoana fizica sau fictiunea numita persoana juridica) legiuitorul aceluiasi Cod civ. a impus patru conditii pentru valabila formare a oricarei conventii intre care protectia consimtamantului este cea mai importanta. De ce este asa? Pai putem avea acte juridice afectate de modalitati, cu obiectul inexistent la data contractarii, cauza se presupune iar cine vrea sa dovedeasca lipsa ei trebuie sa produca probe, etc. O multime de variante. Fara consimtamant, insa, avem un vid juridic, un 0 Kelvin juridic, un nimic iar vizualizand, desigur, pericolul acestui neant, preocuparea de baza a legiuitorului Codului civil a fost certitudinea existentei consimtamantului si valabila lui exprimare.
2. Voi cauta, asadar sa vad daca prin definirea notiunii de "consumator" legiuitorul a urmarit sa protejeze de fapt consimtamantul. Protejand doar o categorie din multitudinea de consumatori - lato sensu - legiuitorul actual pare ca a urmarit sa protejeze formarea consimtamantului acestora in contractele de adeziune aparent pentru ca aceasta categorie se prezuma ca contracteaza de nevoie. Excluzandu-i pe profesionisti, legiuitorul a prezumat ca acestia, chiar daca nu practica in domeniul in care contracteaza, au, prin obisnuinta contractarii, suficienta experienta si abilitate iar consimtamantul lor se formeaza in vederea obtinerii castigului comercial.
3. Pana aici lucrurile par simple si clare in sensul ca s-a conceput un sistem diferentiat de protectie in care doamna X este protejata iar cabinetul de avocat Y nu cu motivarea ca Y urmareste castigul iar X este nevoita.
4. Acum apar si complicatiile :strambatura: Apare, firesc, o intrebare: Oare contractul intre imaginara "SC Gigantum Holding SA" si doamna X (protejata de lege) nu este la fel de lezionar ca si contractul dintre aceeasi societate si cabinetul de avocat Y (caruia legea nu-i ofera protectie)? Raspunsul nu poate fi decat afirmativ pentru ca disproportia dintre prestatii exista in ambele cazuri. Cabinetul de avocat Y poate refuza mult mai usor contractul ? Sigur ca da! Are insa, in mod real, de ales? Hmmm ....
5. Atunci, daca fortam doua persoane sa-si dea consimtamantul uzand de imprejurarea ca accepta o disproportie vadita de prestatii si clauze extrem de oneroase pentru ca nu au de ales, ce mai conteaza ca sunt profesionisti sau simpli consumatori? Ce mai conteaza ca avocatul stie ca este tras in piept iar doamna X crede ca a incheiat "tranzactia secolului" (ah, stiu, in al doilea caz e putin altceva, desigur) de vreme ce in ambele cazuri consimatamantul a fost viciat, nu s-a format tocmai liber?

6. Ajungem la o alta intrebare: Definind consumatorul si protejandu-l numai pe acesta ce protejeaza de fapt legiuitorul? Consimtamantul nu poate forma obiectul protectiei intrucat daca ar fi asa ar urma ca ne intereseaza doar ipoteticul grad de experienta al consumatorului - lato sensu - nu si faptul ca formarea consimtamantului sau este viciata.